Conferința EUROTRAD

Conferința: INTEGRAREA, PRIN TRADUCERE, A LITERATURILOR (SEMI)PERIFERICE DIN ROMÂNIA ȘI REPUBLICA MOLDOVA ÎN CULTURA EUROPEANĂ (1991-2024)

Organizatori:

Universitateade Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș, România
Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, Republica Moldova

Detalii despre conferință:

Dacă traductologia, un domeniu care a luat o amploare din ce în ce mai mare, pe măsură ce globalizarea economică și mondializarea culturală s-au extins, a fost mai puțin studiată, dint-o perspectivă multiplă, sociologică, etnografică sau estetică, integrarea europeană a literaturii de limbă română, din România și Republica Moldova, prin traducerile făcute, mai ales după 1989, în mai multe limbi, precum franceza, engleza, germana, italiana, rusa sau norvegiana rămâne o direcție de cercetare inedită și promițătoare în a evidenția valențele integratoare ale acestei culturi în spațiul european.

La un simplu survol cantitativ, sunt identificabile sute de titluri traduse în acest interval de către traducători care, din ce în ce mai mult, au beneficiat atât de sprijinul instituțional al statului român, cât și de o creștere a interesului unor grupuri de cititori pentru literaturi europene mai puțin cunoscute.

Demersuri de cercetare privind circulația literară prin traducere a literaturii din Europa de Est, a dintr-o perspectivă sociologică, au fost inițiate de către Ioana Popa la începutul anilor 2000, atunci când circuitele depindeau în mare măsură de relee politice, în absența unei piețe și a dorinței de a constitui o piață. Desigur, prestigiul literaturii est-europene era în creștere dinainte de 1989, o dată cu transformările pe care scena intelectuală occidentală le cunoaște după 1968. Efectul Soljenytsin se manifestă de-a lungul deceniilor 1970 și 1980, astfel încât scriitori de origine română cunoscuți în Occident trăiesc o nouă viață – cazurile lui Cioran, Eliade (care moare în 1987), fiind exemplare, dar nu unice.

Din acest punct de vedere, anii 90 pot fi socotiți ani de recuperare încrucișată. Publicul occidental descoperă texte care circulaseră foarte puțin până atunci, așa-numita literatură de sertar, în vreme ce publicul românesc descoperă autori al căror acces fusese dificil dacă nu imposibil în anii 80.

Mai târziu, literatura contemporană post-comunistă devine un punct de atracție – relativă – la care contribuie abordări mai pragmatice din partea scriitorilor români. Astfel, un roman ca Sunt o babă comunistă, de Dan Lungu (2009), ecranizat patru ani mai târziu, vorbește despre o generație care după 1990 s-a pierdut, cu umor și cu simpatie, dintr-o perspectivă post-memorială. Avem acum o literatură care se adresează unui public străin și care, prin intermediul literaturii, este invitat să asiste la dispariția treptată a partiției Europa de Est vs Europa de Vest.

Literatura imediat contemporană aduce cu ea mize de data aceasta comune experiențelor primei generații integrate – generația Z. Literatura română și literaturile străine, fie ele occidentale sau nu, transmit experiențe personale, individuale de cele mai multe ori, în care spațiile vernaculare nu reprezintă decât puncte de pornire pentru trasee unite de valori asemănătoare.

Desigur, în această perioadă s-a tradus în Europa nu doar literatura română post-comunistă (incluzând-o şi pe cea de graniƫă, cu aspecte tematice de mare intensitate), dar şi opera (chiar integrala) anumitor clasici. Conversia lingvistică şi culturală a implicat în fiecare caz provocări specifice, iar integrarea în cultura de destinație a fost susținută nu doar de câmpul literar românofon aflat în afara spațiului geo-politic de origine, ci şi de un aparatul paratextual specific politicilor editoriale.

Având ca punct de plecare aceste premise, Conferința științifică internațională INTEGRAREA, PRIN TRADUCERE, A LITERATURILOR (SEMI)PERIFERICE DIN ROMANIA ȘI REPUBLICA MOLDOVA ÎN CULTURA EUROPEANĂ vizează dezbateri asupra unor teme de reflecție precum: modul în care textele literare de limbă română (din România și Republica Moldova), au fost traduse și publicate după 1991 în mai multe spații lingvistice; discutarea vizibilității și circulației internaționale a acestor opere pe piețele de carte din spațiul european, evaluarea gradului de penetrare și a influenței literaturii române traduse în diferite contexte editoriale și culturale europene sau rolul politicilor culturale, al strategiilor editoriale și al mecanismelor de selecție în promovarea traducerilor cu intenția de a deschide totodată noi direcții de reflecție și cercetare asupra dinamicii transferului cultural al literaturii române contemporane.

Axele de reflecƫie propuse:

Traducere, literatură și politică după 1989
Traducerea „limbii literare” românești moderne după 1989
Traducere și sociologie. Literatura română „de export”
Traducerea literaturii de graniță
Traducere și „intraductibile” : cum traducem unicitatea
Traducere și paratext
Traducere și critică literară
Traducere și lexicologie, lexicografie, terminologie
Edituri și strategii editoriale din România și Republica Moldova

Informații importante

Persoane de contact:

Conf. univ. dr. Corina Bozedean (UMFST G.E. Palade Târgu Mureș) : corina.bozedean@umfst.ro

Conf. univ. dr. Oxana Chira (Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți): oxana.chira@usarb.md

Publicare

Lucrările selectate vor fi publicate într-un volum colectiv; în acest sens vă rugăm să aveƫi în vedere criteriile și normele de redactare disponibile aici:

Termen: 10 decembrie 2026.

Lucrările se vor trimite pe adresele de mail: corina.bozedean@umfst.ro,  oxana.chira@usarb.md